A folosi sau a nu folosi ulei de palmier

By / 12th februarie, 2016 / O Viata Armonioasa / No Comments

palmtree2Uleiul de palmier a fost folosit in procesul de fabricare a sapunului de mii de ani pentru ca ajuta la crearea unei felii de sapun (licenta poetica a lui Matei, mini-ucenicul nostru de 11 ani :)) cu putere mare de curatare, hidratanta si cu o spuma generoasa. Dar, in ciuda acestor caracteristici, uleiul de palmier a devenit un subiect intens dezbatut.

Exista din ce in ce mai multe preocupari la nivel mondial in ceea ce priveste efectul cresterii numarului de plantatii de palmieri ce incalca drepturile populatiilor indigene si distrug fauna salbatica, biodiversitatea si padurile tropicale.

 

Cresterea cererii de ulei de palmier

Desi uleiul de palmier a fost folosit de ani de zile in multe industrii, cererea de ulei de palmier in industria alimentara a crescut enorm. Potrivit Bloomberg Business Week (18 iulie 2013), consumul de ulei de palmier a crescut de 5 ori din 1990.

Uleiul de palmier este acum uleiul comestibil cel mai produs la scara mondiala: se gaseste in peste jumatate din produsele ambalate de pe rafturile supermarketurilor si de cele mai multe ori apare cu denumirea de  „ulei vegetal” pe lista de ingrediente.

Deoarece efectele nocive ale consumului de uleiuri hidrogenate au devenit din ce in ce mai cunoscute, consumatorii se indreapta spre uleiul de palmier, unul dintre putinele uleiuri vegetale care este in mod natural solid la temperatura camerei, fiind astfel considerat o alternativa mai sanatoasa a grasimilor trans.

De asemenea, presiunea pentru producerea de energie sustenabila in Europa prin utilizarea de biocombustibil, in special a uleiului de palmier, a crescut cererea. Presiunea producerii a cat mai multa energie verde pentru a face biocombustibili a dus la o cerere si mai mare de noi plantatii de palmieri. Din pacate, studiile stiintifice au descoperit ca despadurirea este mult mai daunatoare climatului Pamantului decat beneficiile obtinute prin trecerea la biocombustibili.

Cultivarea culturilor pentru biocombustibili pe scara larga inseamna fie conversia terenurilor agricole utilizate pentru culturi alimentare, fie distrugerea padurilor pentru a elibera terenuri, ceea ce compromite deja orice reducere a emisiilor de carbon rezultate din utilizarea biocombustibililor. (Robert Mendick, The telegraph, 23 martie 2014)

 

Plusuri si minusuri

Noii palmieri sunt adesea plantati prin distrugerea unor regiuni imense de padure tropicala.

paduri tropicale

Defrisarea padurilor in general si a celei tropicale in particluar:

  • ameninta supravietuirea populatiilor indigene atat prin translocarea lor, cat si a diminuarii surselor de hrana si venituri, multi ajungand sa lucreze pe plantatii de palmieri ai marilor afaceristi, unde se confrunta cu un tratament dur, conditii de munca nesigure, incalcarea drepturilor si cu plata insuficienta;
  • ameninta supravietuirea speciilor pe cale de disparitie;
  • are un impact enorm asupra habitatului, a faunei salbatice, a biodiversitatii si a calitatii aerului pe care il respiram zi de zi;
  • contribuie la schimbarile climatice pe care le resimtim oriunde am locui pe aceasta planeta;
  • creeaza gaze cu efect de sera pentru ca padurile (tropicale) sunt adesea eliminate prin arderea lemnului si a tufisurilor, producand mari cantitati de fum eliberate in atmosfera.

Bineinteles ca putem vorbi si despre cealalta fata a monedei, si anume plusurile aparente pe care aceasta industrie le aduce:

  • sprijina unele dintre cele mai sarace comunitati ale lumii sa aiba chiar si acel venit modest;
  • este folosit ca sursa de obtinere relativ usoara a caloriilor necesare organismului;
  • comparativ cu alte culturi pentru obtinerea uleiului, plantatiile de palmier ocupa spatiu mai putin.

 

O solutie de conciliere a celor doua parti ar fi producerea uleiului de palmier cu grija fata de mediul inconjurator, dar permitand in acelasi timp prosperarea natiunilor mai sarace. Nu este un lucru usor de pus in practica, dar nu este imposibil. 🙂 Si fiecare dintre noi contribuie la inclinarea balantei intr-o directie sau alta: o folosire sustenabila a bunatatilor oferite de Mama Natura sau o “pradare” a lor, parjolind absolut totul in calea noastra, fara sa ne pese de nimeni si de nimic.

Un vechi proverb al indienilor spune:

“Nu am mostenit Pamantul de la stramosii nostri, ci l-am imprumutat de la copiii nostri.”

Ce lasam copiilor nostri se afla in mainile noastre. Si, chiar daca initial puteti spune ca un singur individ nu are nicio putere in fata marilor industrii, a masoneriei, a reptilienilor, a guvernelor, a companiilor sau a ce mai considera fiecare ca este mai puternic decat el insusi, va rog sa va ganditi la „efectul de unda” pe care il are o pietricica aruncata intr-un lac: cat de departe merg cercurile concentrice pe care le-a generat doar prin simplul fapt ca a atins suprafata imensa a lacului? Si inca o pietricica si inca una si uite-asa se schimba fundul lacului. Acelasi lucru este valabil si pentru comportamentul uman: un simplu gest, cat de mic, are puterea de a influenta toate evenimentele ulterioare. Sau, pe scurt: buturuga mica rastoarna carul mare.

image

 

 

 

 

 

image

 

 

 

 

 

image

 

 

 

 

 

image

Poate parea logic sa nu mai folosim ulei de palmier, pentru ca asta ar duce la o scadere a cererii ce va duce la o scadere a numarului de plantatii ce va duce la cresterea armonioasa a padurilor (tropicale). Oare? Sau exista si posibilitatea gasirii altor uleiuri ce vor fi prezentate ca si mai bune, si mai extraordinare, si mai si, in asa fel incat industriile sa nu piarda banii frumosi pe care ii pot face? Si, din pacate, alte culturi necesita mult mai mult spatiu pentru a obtine aceeasi cantitate de ulei ca uleiul de palmier: soia de 10 ori mai mult, floarea soarelui de 8 ori mai mult, etc.

Pai si atunci… ce putem face noi? Din punctul meu de vedere, sa folosim produse certificate organic, a caror origine o putem urmari si care garanteaza protejarea padurilor si sustinerea populatiilor native. Daca cererea nu exista, atunci cultivatorii nu sunt nevoiti sa aplice standarde, ci vor continua practicile nesustenabile mai ieftine, pentru ca nimeni nu ii plateste pentru un produs sustenabil.

Vestea buna este ca suntem pe drumul cel bun:

  • in 2003 a fost infiintata RSPO (Roundtable on Sustainable Palm Oil – Masa Rotunda pe tema Uleiului de Palmier Sustenabil) ce sustine producerea uleiului de palmier sustenabil. Acesta provine de pe plantatiile care indeplinesc un set de standarde ce includ:
    • respectul pentru lucratorii de pe plantatie, pentru populatiile indigene si pentru comunitatile afectate de productia uleiului de palmier;
    • protectia padurilor tropicale;
    • un angajament de garantii de mediu, cum ar fi tehnicile de agricultura organica, inclusiv folosirea ingrasamintelor organice si gestionarea daunatorilor fara folosirea chimicalelor.

Cu toate astea, standardele sunt slabe, neclare si contin lacune care inca permit defrisarile. In plus, unele companii devin membre RSPO doar pentru greenwashing, in nici un caz pentru producerea uleiului de palmier in mod sustenabil. Directia este cea corecta, dar punerea ei in practica destul de subreda. Asa ca…

  • …in 2013 apare POIG (Palm Oil Innovation Group – Grupul de Inovatie a Uleiului de Palmier) ce isi propune sa sprijine, sa incurajeze si sa verifice initiativele stabilite de RSPO. In plus, POIG crede intr-un sistem de certificare mult mai riguros decat RSPO, standardele lor bazandu-se pe principiul „defrisarilor zero”.
  • Alianta Padurilor Tropicale (Rainforest Alliance) este o organizatie internationala non-profit care lucreaza pentru conservarea biodiversitatii si pentru asigurarea mijloacelor de trai durabile. Rainforest Alliance lucreaza cu fermieri, silvicultori si chiar cu industria turismului pentru a conserva resursele naturale si a asigura sanatatea economica pe termen lung a comunitatilor forestiere. Pentru a obtine certificarea Rainforest Alliance companiile producatoare trebuie sa indeplineasca standardele riguroase menite sa protejeze ecosistemele, sa protejeze bunastarea comunitatilor locale si sa imbunatateasca productivitatea.

 

Sprijinirea productiei sustenabile de ulei de palmier este un inceput. Asa ne asiguram ca padurile tropicale valoroase nu vor fi sterse de pe fata pamantului, pastrand astfel habitatul pentru unele dintre speciile pe cale de disparitie, conservand biodiversitatea, protejand spatiul verde vital pentru respirarea unui aer curat si oferind oportunitati economice comunitatilor bastinase.

 

Ce este sustenabilitatea?

Am tot vorbit pana acum despre sustenabilitate, dar nu am spus ce inseamna. In primul rand, acest cuvant nu exista in limba romana din cate stiu eu, ci este o traducere mai mult sau mai putin literala a cuvantului englezesc sustainability. Poate fi tradus si ca durabil, dar isi cam pierde din complexitate.

Asadar, definitia cea mai larg citata a sustenabilitatii vine dintr-un raport al Comisiei Natiunilor Unite de Mediu si Dezvoltare (WCED), publicat la 20 martie 1987, numit Viitorul nostru comun. In acest raport se afirma ca

 

dezvoltarea sustenabila este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

 

Sau, cu alte cuvinte, pentru a mentine pretioasele ecosisteme intacte trebuie sa dezvoltam metode de recoltare sau de utilizare a resurselor in asa fel incat acestea sa nu fie epuizate sau deteriorate permanent si sa putem continua folosirea lor cu un efect minim pe termen lung asupra mediului inconjurator.

 

Uleiul de palmier folosit de Ucenicul Naturii

palmtree3Cu cat citesc mai mult despre aceasta industrie si despre organizatiile de certificare (sau asa zisa certificare) a uleiului de palmier, cu atat mai mult imi dau seama ca ceea ce primim noi in Romania nu prea are legatura cu sustenabilitatea in adevaratul sens al cuvantului. De aceea am preferat sa limitam pe cat posibil folosirea uleiului de palmier. In acest moment il gasiti intr-un sigur sapun, iar acolo este ulei de palmier rosu, nerafinat, nedecolorat, nedezodorizat. De ce exista in acest sapun? Pentru ca la momentul producerii lui nu stiam atat de multe despre uleiul de palmier si am considerat ca daca este nerafinat, nedecolorat, nedezodorizat, cu um mare semn BIO pe el, este bun. Dar… nu e chiar asa. Pana cand nu vom gasi acel ulei de palmier produs intr-un mod sustenabil, NU il vom mai folosi in niciunul din sapunurile noastre (nu l-am folosit in alte produse cosmetice sau alimentare).

 

Doar industria uleiului de palmier este “buba”?

Desi uleiul de palmier este momentan in centrul dezbaterilor legate de defrisari, nu ne este rusine nici cu soia, porumb, orez, cafea, ceai sau zahar, ca sa mentionez cateva din ele.

In America de Sud aproape 4 milioane de hectare de paduri sunt defrisate in fiecare an (2,6 milioane doar in Brazilia). Trestia de zahar este una dintre cele mai importante culturi responsabile de defrisarile din Columbia. A fost prognozat ca trestia de zahar si soia vor fi responsabile pentru o extindere de 20 de milioane de hectare de teren agricol in regiunile amazoniene in urmatorii 40 de ani. Campurile de orez si plantatii de cafea sunt cauza majora a defrisarilor din Madagascar. (The World Wildlife Fund). Iar lista poate continua.

Desen realizat de D’Adel

Cererea globala, si, astfel, producerea uleiului de palmier, a cafelei, a trestiei de zahar, etc. nu se va opri. DAR, in calitate de consumatori, avem dreptul de a cere ca alimentele consumate sa provina din culturi ce folosesc metode de crestere sustenabile.

Stiti vorba aceea: “Cere si ti se va da.” Sa cerem! 🙂

Sa cerem alimente ce provin din culturi sustenabile; sa cerem produse de ingrijire corporala si a casei facute din ingrediente ce provin din culturi sustenabile (nu mai zic naturale, ca este de la sine inteles :)); sa cerem haine confectionate din materiale provenite din culturi sustenabile; sa cerem obiecte de mobilier facute din lemn ce provine din culturi sustenabile; sa cerem servicii ce au in vedere o crestere durabila, sustenabila, nu bazata pe plata insuficienta sau pe programul de lucru prelungit al angajatilor; sa cerem. Si ni se va da.


Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.